În acest episod de debut se discută despre câteva filme din așa-zisul Nou Val românesc, se dezbat idei despre percepția în capitalism, despre cum vina și datoria stau la baza experienței de sine și deschid calea pentru privatizare. O discuție puțin atipică despre infrastructură în care drumurile, podurile, canalele, centrele logistice etc. sunt înțelese ca ceva material și imaterial în același timp.
BIO
Bogdan Popa este teoretician și cercetător științific interesat în mod deosebit de film și, în mod particular de filmul românesc, pe care-l abordează din perspectivă marxistă și queer. Este autorul a numeroase studii și cărți, printre care Sexul și Capitalul - o teorie a filmului românesc; Rușinea - o genealogie a practicilor queer în secolul 19; De-centering queer studies: Communist sexuality in the flow during and after the Cold War și multe altele. Până nu demult a organizat o serie de ateliere de lectură performativă numite Salvați Teoria la Muzeul Literaturii din București. Momentan lucrează ca cercetător științific în cadrul universității Transilvania din Brașov.
Acest episod vorbește despre legătura dintre economie și militarizare în Europa. Se fac, de asemenea, legături cu politica de militarizare din România și dcuextinderea bazelor NATO în Europa de Est. Consensul politic puternic cu privire la reînarmarea Europei este discutat într-un context istoric mai larg.
BIO
Vijay Prashad este un istoric și jurnalist indian. Este autorul a patruzeci de cărți, printre care Washington Bullets, Red Star Over the Third World, The Darker Nations: A People's History of the Third World, The Poorer Nations: A Possible History of the Global South și The Withdrawal: Iraq , Libia, Afganistan și fragilitatea puterii SUA, scrisă împreună cu Noam Chomsky. Vijay este directorul executiv al Tricontinental: Institute for Social Research, corespondentul șef pentru Globetrotter și editorul șef al LeftWord Books (New Delhi). A apărut în filmele Shadow World (2016) și Two Meetings (2017).
În acest episod, consensul politic privind reînarmarea Europei este discutat în continuare în legătură cu conceptul de libertate de expresie, în timp ce discuția atinge rolul infrastructurii în legătură cu Inițiativa Belt and Road a Chinei și cu Planul de Recuperare și Reziliență inițiat de către Uniunea Europeană
Episodul discută despre armate private și impactul pe care acestea îl au în politica internațională începând cu anii 90, problemele pe care armatele private le ridică, probleme de încălcare a drepturilor omului, afaceri dubioase cu corporații private, lipsa transparenței etc. Se discută și despre influența privatizării armatei în regiunea Mării Negre și a politicilor din România.
BIO
Ruxandra Ivan este conferențiară la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, unde predă cursuri de politică internațională, politică externă românească, teorii ale relațiilor internaționale și politici ale Uniunii Europene și coordonează Masterul de Relații Internaționale. A publicat peste 40 de articole în reviste științifice se specialitate și 11 volume de autor sau în colaborare, dintre care cele mai importante sunt: La politique étrangère roumaine, 1990-2006, (Ed.), New Regionalism or No Regionalism? Emerging Regionalism in the Black Sea Area, London, Ashgate, 2012 (reeditare Routledge, 2016); (Ed.), “Transformarea socialistă”: politici ale regimului comunist, între ideologie şi administraţie, 2009.
Fortăreața Europa – Regimul Granițelor în Europa de azi cu Klaudia Wieser & Nidžara Ahmetašević
Impățită în două părți, prima dintre ele explorează infrastructura de detenție în contextul așa-numitului management al migrației pus în aplicare de Uniunea Europeană. Modalitățile inumane în care migranții sunt tratați de instituțiile de forță – poliție, polițiști de frontieră, Frontex și altele – ies la iveală printre deportări, respingeri, centre de detenție, ziduri de protecție, tehnologii de supraveghere.
BIO
Klaudia Wieser este o academiciană al cărei accent se află pe încurcăturile istorice ale mișcărilor de eliberare în cadrul studiilor despre război și migrație, cu un accent special pe Palestina. Wieser este membru fondator al inițiativei de monitorizare a frontierei Push-Back Alarm Austria, o linie telefonică deschisă nonstop pentru persoanele aflate în mișcare care trec în Austria și membru al consiliului de administrație al Dokustelle Austria, un centru de documentare și consiliere privind islamofobia și rasismul anti-musulman în Austria.
Nidžara Ahmetašević este cercetătoare independentă, jurnalistă premiată și autoarea cărții „Media ca instrument de intervenție internațională în Bosnia și Herțegovina: House of Cards”, publicată de Routledge. Domeniile ei de interes sunt democratizarea și dezvoltarea mass-media într-o societate post-conflict, discursul instigator la ură, justiția de tranziție, propaganda media și politică, drepturile omului și migrațiile. Activitatea ei a fost prezentată în diverse mass-media din Balcani, precum și în New Yorker, Al Jazeera, The Observer, The Independent on Sunday, International Justice Tribune, Der Spiegel, The Guardian și Rolling Stone, printre altele.
Această a doua parte explorează modalitățile prin care imperialismul european renaște prin și în jurul politicii anti-migrație. Se discută, de asemenea, utilizarea legislației de către țările din nuceul european în relație cu țările care doresc să acceadă la spațiul Schengen - și anume: modul în care aderarea este condiționată de implementarea măsurilor de securitate împotriva migranților.
Interviul cu Popescu adresează infrastructura de migrație a muncii din România și condițiile care au dus la creșterea numărului de muncitori și muncitoare migrante în România. Episodul discută presiunile la nivel legislativ pe care angajatorii le fac pentru a profita cât mai mult de pe urma folosirii migranților ca forță de muncă ieftină precum și asemănările și deosebirile dintre muncitorii migranți români plecați în Vestul Europei la muncă și migranții muncitori în România.
BIO
Ioana Simina Popescu a absolvit masterul de sociologie și antropologie socială la Central European University din Viena cu o cercetare despre migrația de muncă dinspre Asia înspre România. Lucrarea ei se intitulează Au venit aici ca să lucreze. Producția precarității și a neregularității în cadrul infrastructurii de migrație din România.
În episodul acesta se discută despre bani ca marfă, mai exact despre modul de utilizare a banilor de către infrastructura băncilor comerciale în economia capitalistă de azi. Credite, dobândă, resposabilitate individuală, îndatorare a populației, disciplină financiară sunt câțiva termeni care sunt dezbătuți. Se vorbește, printre altele, și despre felul în care s-a realizat privatizarea sistemului bancar din România și despre crash-urile bancare din anii 90.
BIO
Anca Bidian a fondat în urmă cu 21 de ani prima firmă de brokeraj de credite din România, companie care a devenit în scurt timp lider şi formator de piaţă.
PARTEA I
Episodul explorează regimul locativ sau principiile după care se locuiește în România de azi, dezvoltând analiza în jurul unor concepte precum capitalism de rentier și altele. Se vorbește despre privatizarea fostelor platforme industriale din interiorul orașelor mari din România, despre sărăcia energetică, adică gospodării care nu-și permit costurile de încălzire, curent, apă caldă etc.
BIO
Enikő Vincze este inițiatoarea mișcării Căși Sociale ACUM! precum și a rețelei informale naționale de intelectuali publici Viziunea Socialistă, fiind implicată în luptele naționale și internaționale pentru justiția locativă. Enikő este profesoară retrasă din activitatea academică la universitatea Babeș-Bolyai din Cluj unde a lucrat ca cercetătoare în dezvoltare urbană, imobiliară și locuire, fiind autoarea mai multor cărți printre care amintim: Epistemologii militante. 2014-2024: Zece ani de activism și cercetare militantă pentru dreptate locativă (frACTalia) și volumul colectiv Dezvoltarea imobiliară inegală în România la intersecția dezindustrializării și financializării (Routledge).
PARTEA II
Acest al 2-lea material vorbește despre impactul la care ne putem aștepta de la Planul European Pentru Locuire Accesibilă (UE), inaugurat cu tam tam în 2024. Se dezbat, de asemenea, idei legate de decuplarea profitului de locuire și se propun diferite viziuni non-capitaliste pentru locuire.
Adina Marincea prezintă cauzele ascensiunii extremei drepte din România de la pandemia de Covid încoace. Conversația lămurește câteva concepte cheie privitoare la fascismul românesc ca: instigare la ură, cultură a urii, discriminare, supremație, extremism. Se dezbat motivele pentru care legea românească este ineficientă în a împiedica răspândirea în spațiul public a ideilor de extremă dreaptă și strategiile retorice folosite de grupurile de extremă dreaptă.
BIO
Adina Marincea este cercetătoare la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, deține un doctorat în Știința comunicării și un post-doctorat pe tema renașterii gândirii maniheiste legionare interbelice prin discursul ideologilor partidului populist de dreapta AUR. Analizele ei publicate în presa centrală aduc la lumină atât discursurile și manifestările de extremă dreapta, antisemite sau care neagă Holocaustul, cât și rețeaua organizațiilor care promovează viziuni rasiste, xenofobe, instigatoare la ură.
Episodul explorează modul în care organizațiile de extremă dreaptă se raportează la expansiunea NATO și la politica de militarizare din Europa. Se fac aprecieri privind incoerența ideologică și oportunismul politic la organizațiile din jurul partidului AUR, precum și cultura militaristă în organizațiile de extremă dreaptă.
Vorbim despre cea mai veche revistă anarhistă din Suedia, fondată acum mai bine de 100 de ani. Conversația se învârte în jurul relației pe care o stabilește revista cu cititorii săi și despre modul în care revistele cu un conținut radical emancipator, precum Brand, pot contribui la luptele muncitorești din Suedia.
BIO
Viktor Mauritz este membru al colectivului edorial din Suedia, Brand.
Acest episod discută despre industria logistică din orașul Leipzig din Germania de Est, despre impactul pe care companiile mari precum Amazon și DHL îl au asupra locuitorilor orașului și asupra condițiilor de muncă de acolo. Vorbim și despre răspunsurile muncitorilor, activiștilor și locuitorilor orașului care au organizat greve și alte acțiuni pentru a opri expansiunea logistică. Ca o întrebare recurentă care revine mereu în timpul discuției este asupra rolului sindicatelor în contextul operațiunii transnaționale a capitalului.
BIO
Elisabeth Reckmann este activă de 9 ani în Mișcarea pentru Justiția Climatică. A studiat Sociologie la Universitatea din Jena și lucrează în sectorul educațional extracurricular. Ea și-a scris teza despre diferite percepții despre extinderea aeroportului de marfă Leipzig-Halle.
Hans Stephan scrie o teză de doctorat despre condițiile de muncă și strategiile sindicale în depozitele logistice. Accentul său se află pe clusterul logistic Leipzig. De asemenea, este implicat în rețeaua Amazon Workers International.
Acest episod discută despre modul în care cetățenii Atenei s-au organizat în plină criză economică (2015-2017) pentru a depăși lipsa accesului la medicamente (clinica socială ateniană a Solidarității KIA). Sunt enumerate și explicate diferite strategii desfășurate de populație în regimurile de austeritate economică. Sunt abordate și consecințele măsurilor de austeritate precum accesul inegal la serviciile medicale în periferie, în timp ce situația din Gaza este discutată pe scurt din punctul de vedere al sistemului de sănătate și diferențele față de regimurile de austeritate din sudul și estul Europei.
BIO
Letizia Bonanno și-a obținut doctoratul în antropologie socială la Universitatea din Manchester în 2019. Lucrarea ei de doctorat, intitulată „Pharmaceutical Redemption: Reconfigurations of Care in Austerity-laden Athens”, a analizat apariția facilităților medicale de bază în perioada de vârf a crizei economice din 2009. De la terminarea doctoratului, ea a ocupat posturi de predare și cercetare la diferite instituții academice britanice. Letizia a jucat un rol activ în conversația în curs despre antropologiile multimodale și grafice și a publicat pe larg despre posibilitățile epistemologice și metodologice ale etnografiei grafice. Din septembrie 2024, ea lucrează ca cercetător senior la departamentul de Antropologie Socială și Culturală a Universității din Viena. Ea a primit recent grantul SEED pentru a-și dezvolta noul proiect de cercetare privind forța de muncă industrială și viitorul post-industrial în Taranto (Italia) și Galați (România). Atât la marginea Europei, cât și a statelor lor respective, din anii 1960, Taranto și Galați au găzduit cele mai mari și mai poluante fabrici siderurgice din Europa. Proiectul ei, intitulat provizoriu „Steel Life”, își propune să înțeleagă tensiunile dintre luptele de mediu și cele ale muncii prin prisma reproducerii sociale, aducând astfel o perspectivă feministă în dezbaterile actuale despre munca industrială.
Episodul, care lansează platforma www.infrastructuri.ro, este o discuție liberă purtată în jurul crizei climatice și a modurilor depolitizate în care aceasta este adresată în spațiul public. Doi dintre membrii proiectului Linia Verde răspund întrebărilor Pervasive Infrastructure ducând discuția înspre infrastructuri și utopie, jocuri pe calculator și forme de organizare în cadrul proiectelor culturale și dincolo de ele.